1. Când a apărut prima oară ideea că vrei să lucrezi pe cont propriu? Descrie contextul în care te aflai.
Cred că, într-un fel, am lucrat întotdeauna (și) pe cont propriu. Nu îmi aduc aminte când am luat primul client ca freelancer, nici măcar nu cred că mă identificam cu acest rol. Ce știu e că am avut întotdeauna cel puțin două proiecte la care am lucrat în paralel. Momentul de cotitură însă a fost acum patru ani: după ce mi-am dat demisia, am vrut să mă angajez în altă parte, dar la unul dintre interviuri, povestind cu ownerul unui magazin de hobby de la noi, mi-am dat seama că rolul de remote worker mi s-ar potrivi mai bine ca cel de angajat care să vină zilnic la birou. Și, de acolo, lucrurile s-au legat natural. Teoretic eram angajată la firma respectivă, practic aveam multă libertate, lucram de acasă, mi-am luat și câteva proiecte noi.
2. Care au fost primele activități concrete pe care le-ai făcut în direcția freelancing-ului?
Pentru mine lucratul de acasă (era în 2019, înainte de pandemie) a venit cu mult timp liber. Valorificam productivitatea, ceea ce înseamnă că rar lucram mai mult de 3-4 ore pe zi și, în plus, scăpasem de cele 2h pe care le făceam dus-întors până la birou la jobul anterior. Am folosit timpul câștigat ca să creez mai mult conținut pe Instagram, era mai mult din dorința de a educa publicul și a da mai departe ce știu, decât din dorința de a face un business din asta. Dar ca urmare a conținutului postat și a faptului că mă ofeream voluntar în tot felul de contexte (guest posts, interviuri etc) au început să apară și primele solicitări de colaborare.
3. Cum a arătat pentru tine prima lună ca freelancer? Dar primele șase luni?
Oficial m-am considerat freelancer abia după ce am încheiat colaborarea cu acel magazin la care mă angajasem în 2019. Asta s-a întâmplat aproape doi ani mai târziu. Țin minte că prima lună în care eliminasem de tot din mintea mea eticheta de angajat a fost despre mult networking, le scriam oamenilor pe care îi știam din online să ieșim la o cafea, le povesteam ce fac, am legat și câteva colaborări în felul ăsta. Era decembrie 2020, între Crăciun și Revelion, iar mie îmi suna telefonul non-stop, de la antreprenori care mă întrebau când revin la birou ca să ne apucăm de treabă.
Primele 6 luni au curs natural, doar că până să mă prind cu stă treaba cu freelancingul, eu aveam deja doi colaboratori pe care îi plăteam lună de lună și care erau parte din echipă. Au fost luni de testat – diferite tipuri de colaborare, diferite servicii (pentru că eram genul de om care știa câte puțin din toate – și să fac un banner la nevoie și să setez o campanie pe Google ads și să scriu articole pe bloguri). Am avut nevoie de perioada aceea de testat (în care am investit foarte mult și în partea de învățare, am mers la multe cursuri) ca să înțeleg că cel mai bine mă potrivesc în zona de strategie de social media.
4. Cum te-ai descurcat cu banii? Ai avut un fond de rezervă sau ai reușit să îți creezi niște surse de venit din prima? Descrie cum te-ai organizat tu finanțele.
Fiind atât de naturală și neplanificată tranziția, nu m-am preocupat prea tare să-mi construiesc un fond de economii. La vremea respectivă am avut însă suportul fostului meu partener, locuiam împreună și, chiar dacă uneori banii veneau mai greu, nu am avut perioade în care să nu am încasări. Faptul că aveam pe cine să mă bazez dacă un client întârzia plata o săptămână a luat mult din presiune. Pe de altă parte, în primul an de freelancing am investit mai bine de jumătate din ce am câștigat în cursuri, coaching, consultanță ca să-mi accelerez procesul de autocunoaștere.
5. Cum ai decis ce formă juridică să adopți? SRL sau PFA și de ce una sau cealaltă? Dacă ai ales altă formă juridică, descrie de ce.
Am pornit cu PFA pentru că înainte să iau decizia de a deveni freelancer, am avut un proiect Shop my library, un târg de carte second-hand similar ca principii cu ce se întâmplă la un yard sale. Îmi făcusem PFA pentru că încasările de acolo nu erau așa mari, dar aveam nevoie de o formă juridică pentru a factura expozanților de la târg.
Când am început colaborarea cu acel magazin despre care povesteam mai sus am decis să rămân pe varianta de PFA și mi-am negociat ‘’salariul’’ cât să-mi acopere taxele. Îmi era ok să știu că am de pus în fiecare lună taxele pentru CAS & CASS și impozitul de 10%. Partea mea favorită e că puteam oricând să am acces la banii din cont.
Dar pe măsură ce am început să încasez sume mai mari, mi-am dat seama că impozitul de 10% nu compensează suficient accesul rapid la bani. La început de 2022 mi-am deschis SRL, iar în octombrie am angajat pe cineva full-time în firmă. Am păstrat și PFA-ul, în continuare mi-e comod să-l gestionez, dar majoritatea încasărilor le fac pe SRL, mi se pare că pe termen lung SRL-ul e o alegere mai smart (money wise, dar și pentru că îți permite să te extinzi).
6. Numește trei oameni/resurse care te-au ajutat în procesul de tranziție de la angajat la freelancer. Dacă dintotdeauna ai lucrat pe cont propriu, cine sau ce te-a ajutat la început?
Iunieta Sandu și comunitatea No.Mad. Au fost printre primele mele contacte cu lumea freelancerilor și am găsit acolo colaboratori și clienți.
Programul gratuit de coaching Banometru, mai exact Cornel Ionescu. A fost primul om care m-a învățat să gândesc pe termen lung tot ce ține de partea financiară.
Mădălina Preda și grupul de mastermind din care am făcut parte un an și ceva (alături de Denisa Radu, Eli Neicuț, Ana Stoica, Gabriela Ilie). Mădălina m-a învățat să ajung la o productivitate sănătoasă, iar grupul de suport care s-a creat apoi a fost acea familie în cadrul căreia am reușit să cresc ca om și ca profesionist.
6. Dacă te uiți înapoi, ai schimba ceva la felul în care ți-ai început călătoria în freelancing?
Cred că absolut tot ce am făcut m-au transformat în omul care sunt azi și sunt recunoscătoare pentru fiecare experiență. Și sunt recunoscătoare și pentru versiunea mai veche a mea care a investit așa mult în educație și coaching, e primul sfat pe care îl dau acum freelancerilor care îmi scriu – să ‘’cumpere’’ timp de la oameni care îi pot ajuta să-și accelereze procesele de învățare.
Despre Andreea
Andreea ajută antreprenorii să-și spună mai bine povestea în mediul digital. Îi place să se numească digital storyteller, deși, dacă ar fi să facă lucrurile mai oficiale, este om de strategie de marketing digital și consultant social media. Crede foarte tare în misiunea ei de a ajuta antreprenorii să-și spună mai bine povestea business-ului și crede că e o nevoie reală pentru povești bine spuse. În paralel, pune umărul la creșterea industriei de social media management de la noi, educând freelanceri la început de drum să gândească strategic și să-și accelereze procesul de creștere prin sesiuni individuale de mentorat și coaching. Andreea este și ambasador NO.MAD în Cluj-Napoca și va contribui la creșterea comunității de freelanceri din oraș. O găsești pe Andreea pe site-ul ei sau pe Instagram.